imperor

1 septembrie 2010

rusoaica

Filed under: Diverse — imperor @ 15:40 and

Articol publicat in: Personal


Tot pe insula, tot pe plaja, sub acelasi palmier.. Deja incepe tot sa ma enerveze pe aici. Cea mai insula de rahat! Am baut de-am rupt cu niste finlandezi, apoi cu niste norvegieni.. cu grecii nu m-am inteles la bautura. Kostas m-a invitat la masa la el acasa. Asta nu se lasa, este perseverent. A gatit spaghetti , m-a servit cu o porcarie de vin rosu. Dupa 2 litri de vin bauti impreuna trebuie sa cobor pana la un magazin si sa mai cumpar 12 cutii de bere. Kostas imi spune ca pot sa raman peste noapte la el, ca o sa aiba grija de mine, ca vrea sa-mi faca masaj si alte cele.. Ohh.. Mi se face mila de el.. Apoi sila. Si iar mila.. Mai bine plec cat mi-e mila, sa nu apuce sa faca vreun gest necugetat si sa fiu nevoit sa-l arunc de la etaj. Oricum e micut si delicat, probabil nu are mai mult de 65 de kilograme imbracat gros si ud.
Mda.. astea fiind zise, m-am intreptat catre orientarile mele naturale. Chiar am primit recomandari. Am avut de ales intre o gramada de nationalitati.. dar fiind data recomandarea..
La plaja, in apa.. in timp ce incercam sa ajung la scarile de la dig o tipa imi tot zambea. Politicos din fire o ajut sa urce. Era a 3-a sau a 4-a oara cand o vedeam pe plaja si de fiecare data imi zambea. Incepe sa vorbeasca mult si repede.. probabil imi multumea.. in (bineinteles) rusa. Imi arata o fetita de vreo 5 anisori care semana cu ea.. imi dau seama ca este fetita ei. O intreb daca stie engleza.. si incepe sa indruge ceva intr-o germana aproximativa.. cu multe cuvinte rusesti. Partea buna ca imi zambeste incontinuu si isi musca muza de jos. Aflu ca se numeste Irina.. frumos nume. Este draguta si nu are mai mult de 30 de ani. Prin semne o invit pana la beach-bar si acolo incepe iar sa vorbeasca in rusa.. vorbeste si gesticuleaza incontinuu.. Off.. nu inteleg o iota.. Eu zambesc ca prostul si beau suc cu paiul, ea vorbeste in rusa ca la teleshoping. Situatia in sine este promitatoare.. numai ca nu-mi dau seama inca cum o sa o scot la capat cu ea. Eu vreau.. ea pare ca vrea.. numai ca nu ne intelegem. O conduc pana la hotelul ei si mai stau pe terasa inca vreo 2 ore in care am facut febra musculara la maini de cat am vorbit. Este venita cu inca o tipa aici.. probabil sora ei.. desi parca seamana.. parca nu.. Nu am reusit sa-mi dau seama daca este casatorita sau nu. I-am explicat cu degetele pe ceas ca nu o sa fiu liber decat dupa ora 12 noaptea.. ca trebuie sa ma duc in seara asta la serviciu. Se pare ca a inteles.. si ca o sa ma astepte la ora 12 noaptea. Buna treaba.
Ajung la terasa hotelului ei aproape de ora 1 noaptea si bineinteles ca ma astepta. Deci.. am reusit sa trec primele bariere lingvistice. Iar incepe sa vorbeasca mult. Iar nu inteleg nimic ce spune. Bine ca este simpatica, desi are un zambet fortat uneori ca de om nefericit. Imi arata niste pliante cu “pietrified forest”.. nu se poate.. iar padurea aia pietrificata.. Incerc sa-i explic ca sunt numai bolovani.. ca nu are ce sa vada.. Degeaba. Ea nu intelege. Eu nu inteleg. Off.. Incepe cu “pojaluista.. pojaluista”. Asta inteleg ce inseamna “te rog”. Off.. nu se poate.. iar sa conduc pana la naiba in praznic. 100 de kilometri pe drumurile asta.. inseamna 500 in orice alta tara. Imi arata ca maimuta aparatul de fotografiat. De unde naiba a aflat toata lumea de minunea asta de padure pietrificata.. ca eu pana sa ajung pe insula asta nu auzisem de ea.. Dar pana la urma.. daca intr-adevar asta trebuie sa fac.. o sa fac. O sa merg iar pana la naiba in praznic pe caldurile astea. Incerc sa-i explic ca o sa inchiriez dimineata o masina si sa o sa o duc. S-a calmat instantaneu.. E de bine.. Inca mai vorbeste dar mult mai calm si mai incet. Inseamna ca sunt pe drumul cel bun.
La ora 11 ma prezint la ea cu alt jaf de masina inchiriata. De data asta am nimerit un Kia Picanto . Alta masina mica si parca mult mai proasta decat prima. Pornesc la drum.. iar serpentine.. iar merg incet.. iar drumuri proaste. Irina vorbeste incontinuu, mi-e greu sa fiu atent si la drum si la gesticulatiile ei. Nu inteleg mai nimic ce vrea. Dar din gesturi imi dau seama ca este tandra cu mine.. isi pune mana peste mana mea pe schimbatorul de viteze. Ii iau mana si i-o pun pe schimbatorul de viteze si pun mana mea peste… tresare fericita de cate ori schimb vitezele. Incepe sa se pisiceasca.. incearca sa-mi spuna ca ii este cald.. isi ridica fusta aproape pana sus.. Mda.. Sunt pe drumul cel bun. Este momentul sa demonstrez ca sunt cel mai misogin barbat in viata si rau pe deasupra. Ii iau mana si o pun pe prohabul pantalonilor mei scurti… incepe sa zambeasca.. inchide ochii.. Profit de moment si o apuc usor de ceafa si o aplec.. O pun sa-mi faca un sex oral in timp ce conduc masina. Nu opune rezistenta.. dar se opreste din cand in cand si tot spune ceva.. Nu inteleg nimic.. in afara de “nikagda.. nikagda” adica.. “niciodata”. Ehh.. totul are un inceput.. continua ce faci acolo ca eu sunt tare infierbantat.. Iar se opreste si incearca sa-mi zica ceva.. Incep sa o apas pe cap ca nu pot sa ma concetrez la drum. Dupa o oarecare perioada.. care ma asteptam sa fie mai mica.. termin. Irina se ridica si incepe sa vocifereze iar.. “nikagda” iar este singur cuvant pe care il inteleg.. imi face semn spre gura ei… Mda.. incep sa inteleg ce vrea sa spuna. Nu trebuia sa termin asa.. Pe mine ma bufneste rasul.. ea pune bot.. dar tot vorbeste si incearca sa-mi explice ceva, pe alt ton bineinteles.. nu o mai simt asa de apropiata. Nu-mi pasa.. o sa o impac eu mai tarziu.. sunt sigur de asta.
Ajung si la padurea pietrificata… fac oleaca pe ghidul.. ca doar am mai fost odata aici. Afara e o caldura insuportabila.. o las sa faca poze si ma ascund la umbra unui smochin mare, singurul pom pe care il vad. Dupa un timp isi da seama ca nu mai e de stat in caldura sa faca poze la bolovanii aia. Mergem in liniste pana la masina. Fara sa-i zic nimic schimb traseul pana intr-o localitate apropiata. Ii fac o surpriza si o invit la o terasa frumoasa pe malul marii. Incepe sa zambeasca iar.. ii place aici.. iar incepe sa vorbeasca..
Off.. iar am fost fraier. Trebuia sa o tin suparata.. macar aveam liniste. Ce naiba are sa-mi spuna atata?

No zaiet, pagadi.


Un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URI

Lasă un comentariu

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro